Conceptul de dezvoltare durabilădesemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului natural.
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu dezvoltarea durabil și Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun", cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi".
Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om - mediu, fie ca e vorba de mediul înconjurător, mediul economic sau mediul social.
Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și căuta deci în primul rând prezervarea calității mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, și sub aspect economic și social. Obiect al dezvoltării durabile este acum și preocuparea pentru dreptate și echitate între state, nu numai între generații.
Conceptul a fost legat inițial de problemele de mediu și de criza resurselor naturale, în special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul însuși este foarte tânăr și s-a impus în vara lui 1992, după Conferința privind mediul și dezvoltarea, organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro.
Durabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resurse. Sănătatea, siguranța socialăși stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții.
Fiecare om, conștient sau nu, poate contribui la dezvoltarea durabilă. De fapt, se poate vorbi de o gândire de durată atunci când se colectează (depun) deșeuri din plastic sau hârtie în locurile special amenajate.
Economia verde, aşa cum este definită de recentul Raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (lansat în februarie 2011), are ca rezultat îmbunătăţirea bunăstării şi echităţii sociale, concomitent cu reducerea semnificativă a riscurilor de mediu şi deficitului ecologic. Tranziţia spre o economie verde înseamnă politici şi investiţii care vor decupla creşterea economică de creşterea consumului curent intensiv de materii prime şi energie. O economie verde poate fi gândită ca o economie cu emisii reduse, prin utilizarea eficientă şi durabilă a resurselor şi asigurarea incluziunii sociale. Într-o economie verde, creşterea veniturilor şi ocuparea forţei de muncă ar trebui să fie impulsionate de către investiţiile publice şi private ce reduc emisiile de carbon şi poluarea, sporesc eficienţa energetică şi eficienţa resurselor, şi previn pierderea biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemelor.
Karl Burkart defineşte o economie verde ca fiind bazată pe şase sectoare principale: 
1.Energie regenerabilă (solară, eoliană etc.);
2.Construcţii "verzi" (ex. construcţii LEED - Leadership in Energy and Environmental Design);
3.Combustibili alternativi (vehicule electrice, hibride sau combustbili alternativi);
4.Managementul apei (epurarea apelor, sisteme de colectare a apei de ploaie etc.);
5.Managementul deşeurilor (reciclare, depozitare etc.);
6.Managementul teritorial (incluzând agricultura organică, conservarea habitatelor, împăduriri la nivel urban-parcuri, reîmpăduriri şi stabilizarea terenurilor).
De asemenea există și cea de a 7-a categorie ce poartă denumirea de "piețe verzi" şi include piețe precum "green banking and financial investment services" - servicii bancare şi de investiţii verzi; "carbon trading" - comerţul cu carbon s.a.
Dezvoltarea durabilă și promovarea economiei verzi reprezintă priorități de dezvoltare pentru Republica Moldova. Acestea își găsesc reflectarea în principalele documente de politici ale Guvernului, în special în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova-2020, Strategia energetică-2030, Strategia de dezvoltare a sectorului IMM pentru anii 2012-2020, Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității, Strategia de dezvoltare a agriculturii 2013-2020 şi proiectul Strategiei de mediu 2014-2023.
Acestea sunt totodată parte a angajamentelor Republicii Moldova față de partenerii de dezvoltare ai țării din exterior. Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană urmărește expres asigurarea dezvoltării durabile şi promovarea economiei verzi în țara noastră. Prin semnarea Acordului, Republica Moldova se angajează să armonizeze legislaţia națională la cea europeană și să asigure integrarea prevederilor de protecție a mediului, utilizarea rațională a resurselor și eficiență energetică, în toate sectoarele economiei naționale și ale vieții sociale.
Republica Moldova a aderat la programe si platforme internationale in domeniul economiei verzi, precum Programul „Ecologizarea economiei în Vecinătatea Estică", Parteneriatul Estic (Greening economies in the Eastern Neighbourhood Countries, EaP Green Programme), Platforma pentru Industria Verde ş. a.
Află mai multe pe http://green.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=30